Prima pagină > Pe strada, Piticul de pe creier > Cainii vagabonzi si eutanasia

Cainii vagabonzi si eutanasia


„Iubitorii” de animale de sex masculin au primit  zilele acestea un sut in boase iar tanticile amorezate de patrupede acuza grave dureri de ovare si simptome de depresie dupa ce legea care permite eutanasierea cainilor vagabonzi a fost adoptata in Parlament.  Adoptarea acestei legi nu a facut decat sa nasca controverse (ca mai toate legile adoptate) si sa imparta din nou societatea romaneasca in 2 tabere (1. pro eutanasiere ; 2. contra eutanasiere), pentru ca in realitate problema cainilor vagabonzi nu se va rezolva asa usor. Personal cred ca eutanasierea cainilor vagabonzi ofera doar o solutie de moment pentru remedierea unor „simptome” cand defapt solutia sta ascunsa in descoperirea cauzelor care genereaza fenomenul cainilor vagabonzi.  Solutia trebuie sa vina in primul rand de la oameni, care trebuie sa devina mai responsabili si educati in acest sens, iar acesti pseudo-iubitori de animale care protesteaza ar trebui la randul lor sa fie educati. De ce ei? Pentru ca ei sunt cei care i-au hranit in primul rand pe strada, prin parcuri, in spatele blocului, etc, fapt care a dus la posibilitatea de inmultire a cainilor vagabonzi. Stii tu, daca ai stomacul gol nu-ti arde sa te inmultesti, lucru valabil si la caini.  De asemenea trebuie elaborat si un cadru legislativ favorabil stoparii fenomenului cainilor vagabonzi. O lege mai aspra nu strica niciodata cand vine vorba de corectarea unor obiceiuri nesanatoase, iar in Germania treaba asta se vede cel mai bine. Eu sunt indiferent daca acesti caini sunt eutanasiati sau nu. Pe mine ma intereseaza sa ma simt in siguranta cand merg pe strada. Imi doresc siguranta, asta nu ma face criminal de animale si nici nu inseamna ca nu iubesc animalele chiar daca imi doresc eutanasierea cainilor vagabonzi. Eu iubesc vacile si o spun la modul cel mai serios. Vaca este animalul meu preferat. De ce? Pentru ca are ochi blanzi, este haioasa cand rumega iarba, imi da lapte si nu ma simt in nesiguranta cand trece ciurda pe langa mine.  Dar chiar gandul de a iesi in strada pentru a apara drepturile vacii intr-o societate in care nu este respectat nici omul ma intriga foarte tare.
Ai fost vreodata intr-un azil de batrani ? Intr-un spital cand ai pasit ultima oara ? Dar boschetari ai vazut ? Ei, cand voi merge din nou intr-un azil si voi putea afirma ca acolo sunt conditii ideale pentru persoanele in varsta, cand voi trece din nou pragul unui spital si voi putea afirma ca toate conditiile pentru tratarea unui pacient sunt ideale, sau cand nu voi mai vedea boschetari in gara atunci voi spune si eu ca Romania isi permite intretinerea refugiilor pentru cainii vagabonzi.  PANA ATUNCI fie acceptati eutanasia, fie ii luati pe toti acasa si chiar puteti sa-i pupati si sub coada pentru ca nu ma intereseaza…dar nu-mi cereti mie sa-i adopt sau sa scot bani din buzunar pentru intretinerea lor in centre speciale.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s